Azi e 8 aprilie, adica ziua internationala a cio..tig…rromilor. In mod normal, ei nu ar trebui sa munceste azi, ca sa se odihneasca macar o data pe an, ca mult se mai ostenesc. Fierul e greu, iar buzunarele noastre sunt din ce in ce mai stramte.
Ma uitam azi-dimineata pe Wikipedia sa vad exact ce procent de tigani exista pe teritoriul Romaniei. Stupoare, cica numai 2,46%. Cum ghiulu` mamii lor numai atat? Si probabil inca 20-30% care s-au dat romani la recensamant, sau erau plecati la ciordales cand i-au vizitat cei responsabili cu numararea populatiei. E tiganie mare in tara asta si din pacate e in crestere. Astia daca nu te fura, ori te bat sau te injura. Si mai vor si drepturi…Si tot ei se simt discriminati…
Sa ma fac de la inceput inteles. Nu sunt rasist, xenofob sau dusmanos. Dar ce am vazut aseara la stiri m-a lasat practic cu gura cascata. Nu ca ar fi fost prima data cand se intampla asa ceva. Doi jurnalisti de la RTL Klub, din Ungaria au venit in Harghita pentru a face un reportaj intr-o comunitate de romi. Imaginile surprinse de camera de filmat nu erau demne de o comunitate omeneasca, ci de una de animale. Reporterul era bruscat din toate partile si bineinteles jefuit, ca asta e sportul national al tiganilor. Politia ce a facut? A venit sa constate, a recuperat telefoanele mobile si o modica suma de bani din cea care disparuse.
Cauza reportajului insa socheaza mai tare, desi a devenit o moda : un puradel care a injunghiat si jefuit un tanar din Budapesta. Puradel din Romania, logic.
Imi amintesc de o replica a unui bulibasa, mai demult, intr-o emisiune: “De ce sa cultivam cartofi cand ii putem lua direct de pe tarla?” Dar nu de pe tarlaua lor. In traducere, “De ce sa muncim cand putem fura?”.
Sincer, acum am inteles si eu organizatiile care lupta pentru protectia animalelor. Pentru ca nu toate animalele musca. Dar pe cei care lupta pentru drepturile tiganilor(prea multe de altfel si total nemeritate), nu pot sa-i bag decat in aceeasi oala.
Una peste alta, va rog sa lasati comentarii cu argumente sau cazuri concrete legate de subiect.
Ne recitim.
Later edit: filmuletul cu pricina il puteti gasi la VisUrat.
Astazi, dupa cum am promis, va ofer partea a doua a mini-serialului “Lumea, spital de nebuni”, pentru ca ar mai fi de “transat” cateva categorii de oameni. Prima dintre ele e una in care se incadreaza putine personaje, dar care totusi reusesc cu brio sa-i tina steagul sus. E vorba de specialistele de la Euforia Midnight Sun Tour, o emisiune de pe postul ala euforic al lui Dan V, emisiune asupra careia am zabovit ieri vreo 2 minute in timp ce butonam la telecomanda. Dau sa citesc despre ce-i vorba pe acolo si gasesc o scurta prezentare, care suna ceva de genul asta :amfitrioanele emisiunii sunt: DJ Wanda, care cica e specialista in lifestyle. Zau ca n-am mai auzit asa ceva. Daca exista asa ceva, atunci ma proclam si eu specialist in plimbat pisici. Urmatoarea tipa prezentatoare, Raluca Sava, specialista in hair-style. Hai ca asta mai merge, termenul nu e departe de realitate si de fite cotidiene. Urmeaza Sorana, specialista in arta culinara cica. Doamne fereste! Parca era specialista in muzica tipa. Sau ma insel eu? Oricum, ultima, dar si cea mai tare, e Dana Dorobantu, specialista in fashion. Nu in moda, in fashion! Vezi doamne`, Romania e plina de specialisti si experti.
A doua categorie consta in cateva personaje ale clasei politice romanesti. Deci hai sa va explic putin cum vad eu situatia, ca sa fie pe intelesul tuturor, inclusiv al meu. Suna paradoxal, insa membrii clasei politice romanesti se schimba cateodata, dar totusi raman aceeasi. In politica nu poti intra bogat si iesi sarac. Invers mai merge, dar mai rar. In politica romaneasca intri bogat si iesi foarte bogat. E simplu si usor de inteles mecanismul. Pe cine mai intereseaza declaratiile de avere cand toate mint? Oricum, ce sa le faci, “saracii” au mai pus in medie cate 20 de mii de parai, cate o viluta acolo sau o masinuta de teren in cont, deci nu e bai, ca n-a disparut inca tara.
Atat pentru astazi, sunt de ajuns doua categorii, pentru ca ultima spune totul. Si in final dedicatia editiei,
Nu uitati, lumea nu seama cu un spital de nebuni, chiar e!
“Lumea e plina de tampiti”, un mini-serial care debuteaza astazi. In fiecare “episod” o sa critic cateva categorii de non-oameni. O sa incep bineinteles cu politistii, de la comunitari pana la civili sau jandarmi, ca sunt de aceeasi rasa, numai ca difera culoarea. Nu pot intelege de ce se cred divini si de ce ma legitimeaza cateodata noaptea la 1-2, cand ma indrept spre casa, dupa care imi inventeaza acuzatii si hai-hai poate imi scriu si cate o reteta, ca vezi doamne`, benzina costa mult, primaria sau statul duc lipsa de bani s.a.m.d (conform hotararii consiliului local pe nu stiu ce data te amendez cu bla*bla pentru nimic, cam asa suna textul cateodata). A doua categorie care intra in discutia de astazi o reprezinta fetele “culte”, adica alea care se duc la teatru, la opera, expozitii si alte locatii care tin de domeniul artei dupa spectacol exclama in felul urmator “a fost super tare, super marfa, beton, super fain si altele”. A treia categoria, dar nu si ultima e constituita de cei care “fac” muzica de club sau cum ii zice. In fine, ii vezi cum apasa pe un buton incontinuu pana se arde sau pana sare pentru ca ei intr-adevar simt si plutesc pe un singur acord (daca il pot numi asa). Iar in fata lor stau turmele de drogati, care simt si ei cica, dar nu imi dau seama ce pot simti cand asculta o bubuitura continua. Pentru finalul primului episod am pastrat o categorie aparte, cotidiana in adevaratul sens al cuvantului. E vorba de asa-zisii baieti de bani gata. Adica baieti care lucreaza pe unspe` milioane luna si ii gata intr-o zi, pe o geaca si o pereche de adidasi, toate cool. Si de firma, logic. Ca daca n-are firma, n-are valoare. Cu maruntisul care ramane dupa achizitionare celor mentionate mai sus, mai trag baietii si cate o pereche de ochelari, tot cool, de soare, cu o eticheta de firma cat lentila. La toate se adauga si un cercel, cat mai mare si stralucitor ca soarele, cumparat aproape pe moca de la cocalarii din fata mall-ului.
Si dedicatia editiei,
Nu uitati, lumea nu seamana cu un spital de nebuni, chiar e.