All ages admitted

Via Cristi Roman, care via Cristian Manafu

Asadar, blogul meu e permis pentru toate varstele.

Astept copii sub 3 ani sa-mi viziteze blogul.

Cronica detaliata : Artmania 2007

I-am promis Ginei va voi reveni cu o cronica mai detaliata a festivalului care tocmai s-a incheiat pe plaiurile sibiene. Desi nu aveam certitudinea ca voi asista la editia de anul acesta a fest-ului, pana la urma am facut rost de o invitatie in ultimul moment si chiar nu puteam rata evenimentul.

Artmania 2007 s-a desfasurat intr-un val de tricouri negre, iar eu fiind din Sibiu, nu vad in fiecare zi asa ceva. Tricouri negre, hanorace cu diverse formatii, de la clasicele Deep Purple si Led Zeppelin pana la cele din noua “era” a metalului. Oricum, multe la numar. Nu are rost sa zabovesc asupra lor. Vineri, in prima zi de festival, chiar cu putin inainte de inceperea lui, am stat la o bere in centru, am preferat sa vad multimea care se indrepta spre poarta de acces de la festival. Ulterior am mai baut o bere si chiar atunci intrase Andy Ghost si Altar-ul lui pe scena, in ritmul agresiv cu care ne-am obisnuit. Au cantat niste piese mai noi, dupa care publicul cerea insistent ceva de pe albumul care i-au facut celebri, “Atitudine”. Au venit pana la urma si piesele alea, “La Noi” sau “Nascut invingator”, insa impresia mea a fost cu totul alta decat ma asteptam. Se simtea oboseala in vocea solistului si parca nici sonorizarea nu-i ajuta. Cel putin, anul trecut la Rosia Montana au cantat de zece ori mai bine. Eu unul asteptam cu entuziasm Celelalte Cuvinte, clasici ai hard-rock-ului romanesc, care urmau sa cante dupa Altar. Da, a venit pana la urma si Calin Pop pe scena. Nu au avut tocmai cea mai buna sonorizare, au existat si intreruperi si deficiente de sunet. Pana la urma parerea mea e ca a fost o bataie de joc atat din partea organizatorilor, cat si din partea publicului. N-au apreciat Celelalte Cuvinte la adevarata lor valoare. A urmat apoi Cargo, pe care nu i-am prins, deci nu pot sa-mi dau cu parerea vis-a-vis de prestatia lor scenica. Am revenit la Anathema si mi-e ciuda, pierdusem inceputul concertului. De Anathema nu am ce spune, chiar m-au impresionat si stiam oricum ca sunt o formatie care nu dezamageste niciodata.

A doua zi a inceput heavy, dupa stilul definit de cei de la Tarot. Am asistat putin la concert, eram plecat cu alte probleme. Oricum, ziua de sambata a apartinut formatiilor straine. Deci si daca lipseam putin, nu pierdeam nimic. Am revenit in Piata Mare chiar cand a inceput concertul olandezilor de la The Gathering. Nu a fost tocmai ceea ce ma asteptam, in ciuda faptului ca se anunta printre ultimele prestatii in formatia actuala a trupei. Oricum, au “incins” cat de cat atmosfera, au pregatit terenul pentru My Dying Bride, una dintre preferintele publicului. Chiar si a mea. Si-au facut aparitia si englezii, intr-un puternic val de urale. Era entuziasm total. Un sunet pe cat de agresiv, pe atat de trist. Pana la urma asta e definitia atmosferei create de cei de la My Dying Bride. Si nu s-au inselat deloc. Un grup plasat in fata scenei, care striga in permanenta numele trupei, parca nu-si avea locul. Si nici motivul sa o faca. Am un singur adjectiv pentru concertul lor : deosebit. Seara de sambata s-a incheiat cu Within Temptation, de altfel capul de afis al festivalului. O sonorizare si o prestatie de nota 10, desi unii critici ii catalogheaza in ultima vreme ca fiind o formatie comerciala. Poate ca i-a salvat locatia (Piata Mare) si inflacararea in care au cantat. Cel putin asa zic eu. Lumea cerea Ice Queen, una dintre piesele lor de baza. N-a fost sa fie, dintr-un motiv invocat chiar de ei, organizatorii, cei care nu le permiteau sa cante mai mult decat era programat.

A venit pana la urma si ultima zi de Artmania, deschisa de cei de la Luna Amara. N-au cantat rau, dar au facut-o in spiritul ingamfarii fata de industria muzicala din Romania. Mereu vorbesc de ea. Vita de Vie le-a urmat, insa n-am asistat la concert. Am preferat sa beau o bere, undeva in afara Pietei Mari. Era si normal. M-am reintors pentru olandezii de la After Forever, alta trupa care a urcat pe scena Artmania. Iar prestatia lor, deloc rea. Floor Jansen, solista lor, a incercat permanent sa mentina publicul in priza festivalului, desi se apropia de final. Desi apreciez Iris ca formatie, in public incepuseara sa se infiltreze “cocalarii”, care probabil aflasera ca pot sari gardul. Si poate doar “publicul” a stricat atmosfera presupusa de ei.

PS : Berea de la festival a fost de-a dreptul infecta. Scumpa si fara gust ( de festival) .

Tiff 2007

Spotul de mai jos e chiar “dragut”, mai ales ca zilele astea se desfasoara si festivalul, in paralel la Cluj si la Sibiu.

S-a incheiat DigiPhoto 2007

Felicitari finalistilor, care sunt de altfel si castigatori, ramane de stabilit doar ordinea in clasamentul fiecarei categorii. Am participat si eu cu zece imagini la concurs si tin sa multumesc celor care m-au votat. A fost un concurs interesant, o experienta noua de a te familiariza cu fotografia digitala si organizarea lui chiar merita o bila alba. Maine va avea loc la Iasi premierea castigatorilor, dar si un WorkShop propus de organizatori. Mai multe detalii aveti aici. Doua dintre imaginile pe care le-am avut si eu inscrise in concurs le gasiti pe celalalt blog al meu.

Adevarul, pe alt drum

Fiind ziarul pe care il citesc zilnic, as vrea sa comentez si eu putin relansarea editiei tiparite de saptamana trecuta. Un ziar mai mic ca dimensiuni, mai la indemana, daca pot spune asa si cu un design mai atractiv. In ciuda spotului tv aparut o data cu “noua” publicatie, Adevarul aduce mai mult a tabloid, dar nu in genul Libertatea, pentru ca mai “mocnesc” inca articolele de investigatie cu care ma obisnuisem. Sigla nu arata nici ea rau, insa as fi preferat un font in stilul clasic.

Ramane de vazut daca tirajul va avea cresteri in perioada urmatoare, mai ales in fluxul de cotidiene din ziua de azi. Aa, si ar mai fi ceva, daca editia tiparita tot a suferit modificari majore in ultima vreme, consider ca si site-ul lor ar trebui adus pe aceeasi linie de plutire, printr-un design mai atragator si mai complex decat cel actual.
Fiind abonat al Adevarului, am cautat in arhiva personala cateva numere ca sa va expun evolutia ziarului din ultimii trei ani (foto). Primul numar de sus dateaza din 29 iulie 2004, urmatorul din 15 decembrie 2005, al treilea din 21 aprilie 2007 (relativ nou, insa schimbat) si ultimul e de ieri, 5 mai 2007. Alegerea acestor date a fost pur si simplu intamplatoare.
Cristian Manafu a dezbatut si el relansarea ziarului aici, printr-o comparatie cu noul Cotidianul.

Cateva vorbe despre EvoTv

Nu vreau sa critic Evo Tv, dar sunt unele capitole unde le-as putea gasi hibe. Nu e o idee rea, dar atat timp cat promovarea postului lasa de dorit, nu poti sa zici ca a revolutionat deja internetul din Romania.

Sloganul “TV Revolution” chiar nu-si are rostul, mai ales ca e un “post” care va functiona strict online. Nu-mi inspira calitate, desi s-a vorbit mult de proiect si s-au investit si ceva bani acolo. Cu o floare nu se face primavara, dupa cum spune si vorba. Asa si la Evo, cu o incurajare de la Andrei Gheorghe sau Mihaela Radulescu nu creste audienta…

Stejar

Aparuta de ceva timp pe piata berii din Romania, de abia acum a urcat in topul preferintelor mele. Chiar cred ca “Stejar”, produsa de Ursus Breweries( si aici nu intentionez in niciun fel sa fac reclama) e cea mai buna bere “tare” de pe piata romaneasca. Are gustul ala unic, dulceag care confera calitatea ei. Eu o recomand, nu de alta, dar e o bere romaneasca care iti “inspira” calitate.
Pret de magazin : 1,5 ron sticla / 1,9 ron doza
Pret de club/bar : variabil, intre 3,5 si 5 ron

Jurnalul Sibiului

Zilele trecute am dat drumul pe net la Jurnalul Sibiului, care va functiona in regim de foto-blog, cu perspective interesante ale orasului si actualizare periodica, dar va sustine si cronici vis-a-vis de evenimentele principale care au loc aici. De asemenea, am lansat si o provocare pentru cei interesati, SibiuBlogRoll, care e deocamdata doar in stadiul de proba, doar asa sa vad daca e cineva interesat de idee.