de prin presa…

Am citit astazi in Cotidianul un reportaj inedit, despre o expeditie in Indonezia a trei alpinisti romani si peripetiile prin care au trecut. Vi-l recomand si voua. Click aici.

Preliminariile razboiului

Steaua a castigat o batalie in care se anunta net superioara, in fata unor bielorusi invalizi, dar ambitiosi. Nu e momentul sa ne batem cu pumnii in piept si sa ne laudam in stanga, in dreapta ca am eliminat un Bate parca plictisit si constient de propriul statut. Cel de outsider.

Jocul ros-albastru inca scartaie si are momente de-a dreptul haotice. Mie unul nu mi-a placut. Nu ne putem pune la masa bogatilor cand nici macar nu stim sa folosim furculita si cutitul succesului…

De abia acum aflam de partea cui luptam si pe cine trebuie sa invingem in marele razboi ce va sa vina, atunci cand Steaua se va transforma instantaneu din favorita in outsider. Atunci o sa usture esecurile, iar bucuriile o sa fie de-a dreptul divine.
Cam asta ar trebui sa fie ideea viitorului parcurs stelist in grupele Champions League. Socotelile nu se fac de acasa, ci pe drum. Pe un drum greu, dar accesibil.

Sare pe rana

Lazio ne-a oferit o prima repriza de vis. Poate ca asta a fost si tactica lor de a-si anihila adversarul. De ce? Pentru ca sunt o echipa mult mai buna si care stie sa gestioneze ca la carte astfel de situatii. Au asteptat sa comitem prima greseala, dupa care ne-au lovit decisiv si au spulberat inca un sezon alb-rosu. E momentul sa-i mai „blestemam” o data pe cei de la Chelsea sau Manchester. Si eu au contribuit la esecul de aseara al dinamovistilor.

E trist sa vezi ca nu mai scapam de complexul turul trei preliminar, in ciuda calificarii de anul trecut a Stelei si prezumtiva calificare din seara asta. Fotbalul romanesc e unul trist in general. Presarat pe alocuri si cu bucurii scurte. E trist sa vedem ca nu putem ramane constanti si nu putem pastra un ritm pe care il impun marile cluburi occidentale. Dinamovistii n-au stiut ca extazul atrage de la sine si agonia cateodata. S-au vazut cu buzunarele duduind de milioanele de verzisori.

Gafa lui Vali Nastase de fapt nu a anuntat sfarsitul formatiei alb-rosii. Declinul a pornit undeva la vestiare, in bine-meritata pauza survenita dupa prima repriza. Incarcarea cu prudenta insuflata de Mircea Rednic. Acolo s-a pierdut meciul, prin ruperea de ritm. Naiba sa o ia de pauza. Dinamo jucase asa de bine in prima repriza, incat putea continua balul daca nu se oprea…

Campionate.ro, relansat

Aici

Ceau.haipa.ro

Am lansat un nou blog. Tot cu tematica fotografica, dar distinct fata de Blogfoto. E cu totul altceva, e un blog pe care voi organiza cateva expozitii de fotografie proprie, in functie de temele aferente saptamanii. Prima tema se numeste „Trenul romanesc” si de astazi e disponibila pe ceau.haipa.ro

Adevarul relansat si online

Vorbeam intr-un post precedent de relansarea editiei tiparite a Adevarului, ca fiind un imbold al atragerii unei noi categorii de cititori, dar si o prezumtiva crestere a tirajului. Si chiar spuneam ca e necesara si refacerea editiei online, printr-un design mai complex si atragator pentru public. Zilele astea a aparut si noul site, care mi se pare destul de reusit. Remarc si noua sectiune de Video/Audio, unde jurnalisti de la Adevarul dezbat principalele subiecte ale zilei.

Boicotam, dar tot degeaba

Poate ca romanul la asta se pricepe cel mai bine-la boicot. CRP a dispus o actiune menita sa solidarizeze cu ziarista Antenei 1, Andreea Pana, rapusa sambata de injuriile cetateanului pe atunci suspendat. Pluteste in aer un puternic sentiment de revolta al presei romanesti impotriva presedintelui. Dar pana la urma, pe cine nu a revoltat gestul presedintelui acum repus in functie, mai ales ca acesta nu se numeste Gigi Becali? Aa, si uitasem ceva. Dragos Bucurenci a aparut ieri pe Realitatea, la „Deschide lumea” cu un tricou pe care scria „Tigan imputit”. Tare, nu?

Romanii „ataca” Europa

Se vorbeste tot mai des de noi prin presa de afara, dar si prin alte dezbateri. Si de bine, si de rau. Mai mult de rau. Romancele care au ucis o italianca intr-o statie de metrou a Romei tin prima pagina a cotidienelor din Peninsula si mai nou sunt scosi la iveala fel de fel de infractori romani, stabiliti pe meleagurile insorite ale Italiei. S-a pornit o adevarata revolutie anti-romani acolo. Si asta nu da deloc bine. Mai ales ca exista si romani cinstiti plecati pe dincolo.

In Spania, cetateanul suspendat nr.1( Basescu) organizeaza mitinguri la Castellon, unde reuseste sa stranga un sfert din populatia orasului. Reprezentata de romani…
Cam asa a decurs weekend-ul pentru romanii din strainatate. Si totusi, de unde vin urmatoarele subiecte arzatoare?

Adevarul, pe alt drum

Fiind ziarul pe care il citesc zilnic, as vrea sa comentez si eu putin relansarea editiei tiparite de saptamana trecuta. Un ziar mai mic ca dimensiuni, mai la indemana, daca pot spune asa si cu un design mai atractiv. In ciuda spotului tv aparut o data cu „noua” publicatie, Adevarul aduce mai mult a tabloid, dar nu in genul Libertatea, pentru ca mai „mocnesc” inca articolele de investigatie cu care ma obisnuisem. Sigla nu arata nici ea rau, insa as fi preferat un font in stilul clasic.

Ramane de vazut daca tirajul va avea cresteri in perioada urmatoare, mai ales in fluxul de cotidiene din ziua de azi. Aa, si ar mai fi ceva, daca editia tiparita tot a suferit modificari majore in ultima vreme, consider ca si site-ul lor ar trebui adus pe aceeasi linie de plutire, printr-un design mai atragator si mai complex decat cel actual.
Fiind abonat al Adevarului, am cautat in arhiva personala cateva numere ca sa va expun evolutia ziarului din ultimii trei ani (foto). Primul numar de sus dateaza din 29 iulie 2004, urmatorul din 15 decembrie 2005, al treilea din 21 aprilie 2007 (relativ nou, insa schimbat) si ultimul e de ieri, 5 mai 2007. Alegerea acestor date a fost pur si simplu intamplatoare.
Cristian Manafu a dezbatut si el relansarea ziarului aici, printr-o comparatie cu noul Cotidianul.

„Tweety”, un personaj fabricat

Fiind subiectul arzator al ultimelor zile, m-am gandit sa-mi dau si eu cu parerea vis-a-vis de (ne)cazul cameramanului de la Tvr, dar si al suporterului stelist. „Tweety”, bestia din galeria ros-albastra, un oximoron contemporan al fenomenului huliganic, a aparut joi seara in emisiune la Dan Diaconescu. Din individul cu gluga neagra pe cap si lantul in mana s-a fabricat un personaj candid, imaculat si dichisit cu o inocenta falsa, stranie pana si pentru avocatul sau. Lovit din toate partile, „Tweety” incepuse sa vorbeasca despre incident, insa naivitatea lui nefondata s-a oprit brusc, prin interventia avocatului, pentru ca la noi, unde e lege, e si tocmeala.

Personajul in cauza nu s-a remarcat prin nimic in emisiunea de joi seara. S-a incadrat in normele invitatilor zilnici, a „autistilor” societatii de consum, care se perindeaza prin garsoniera de pe Magheru.

„Tweety” e acum celebru si ajungand asa, a atras de partea lui atat simpatii, cat si antipatii. Chiar daca suna periculos cuvantul „simpatie” in acest context, nu ar trebui sa ne mai sperie nimic in tara asta. Nu se stie, poate azi-maine o sa-l vedem pe „Tweety” moderator pe la vreo emisiune…